Decizia de retragere a contingentului rusesc din Siria a început sa fie executata chiar din ziua în care presedintele Vladimir Putin a anuntat-o [1]. Numai ca decizia nu se putea lua în 12 sau 24 de ore. În primul rind ca era necesar un termen de o saptamîna de monitorizare atenta a armistitiului care a intrat în vigoare pe 27 februarie 2016 pentru a se asigura ca nu apar surprize neplacute. Apoi, dislocarea din Siria în Rusia ( pe o distanta de cel putin 2.500 km ) trebuia pregatita tehnic macar cu 4-5 zile înainte, facîndu-se calculele cu privire numarul mijloacelor rusesti, necesare monitorizarii armistitiului, care trebuiau sa ramîna în Siria.

Mai trebuia constituit esalonul rulant care urmeaza sa paraseasca Siria, adica scoase mijloacele din serviciul de lupta, dezasamblate si puse în containere. Si desemnate mijloacele de transport aerian si naval rusesti cu care se executa dislocarea, calculele cu încarcarea avioanelor, cu oameni si materiale pe fiecare avion de transport, în functie de capacitate, de raza de actiune, de ruta de zbor si de prognoza meteo.

S-au depus din timp planuri de zbor pentru toate rutele si avioanele de transport, s-au adus pe aerodromurile de îmbarcare si de debarcare utilaje de handling ( de încarcare si descarcare ) a avioanelor cargo. În aceasta operatiune de deservire fiind antrenati peste o mie de militari rusi, din structurile logistice care au cunoscut detaliile misiunii cu cel putin 3-4 zile înainte. Mai ales ca ruta cea mai scurta, nu era disponibila datorita închiderii, pentru Rusia, a spatiului aerian al statelor NATO.

Si-a atins Putin obiectivele initiale, urmarite în Siria ?

Principalul obiectiv a fost schimbarea raportului de forte, în favoarea armatei siriene, printr-o campanie aeriana ruseasca, asigurata din punct de vedere logistic, peste asteptarile si standardele NATO si cu costuri si pierderi materiale minime. La care s-a adaugat modernizarea armatei siriene, în special a aviatiei. Concomitent cu aceasta au fost testate în lupta noile avioane Su-30SM, Su-34, Tu-214 R, munitiile inteligente de la bordul acestora ( Kh-25, KAB-500, KAB-1500,etc ), noile rachete de croaziera KH-101 lansate de pe avioanele de bombardament si Kalibr NK, lansate de pe submarine si nave de suprafata.

Rusia si-a testat echipamentele moderne C4I pe americani si pe aliatii lor din coalitia anti-Stat Islamic, dislocati în tarile din jurul Siriei. Krasukha-4 , Borisoglebsk-2, SAP-518/ SPS-171, Richag-AV, fiind noile echipamente de razboi electronic ( Electronic warfare -EW) utilizate pentru prima data de Rusia în Siria. Prin intermediul armatei siriene, Rusia si-a testat procedurile si armele specifice luptei antiteroriste si a învatat cum au fost pregatiti sa actioneze mercenarii islamisti instruiti si înarmati de SUA, statele NATO, Arabia Saudita. Rusia stie cum sa-i contracareze daca mai initiaza o alta primavara araba în alta parte.

Gratie sprijinului aerian rusesc, armata siriana a preluat initiativa si a recuperat o mare parte din teritoriul locuit din Siria. Armistitiul din 27 februarie a avantajat cel mai mult armata siriana, întrucît multe grupari rebele au fost obligate sa-l respecte si armata siriana se poate concentra pe principalii adversari : Statul Islamic, Frontul Al-Nustra ( al Qaeda din Siria ) si Frontul Islamic ( înarmat de Arabia Saudita ). Asadar armata siriana a facut o întelegere prin intermediul Rusiei cu militiile kurde pentru ca acestea sa apere granitele cu Turcia si a ajuns la un armistitiu real cu FSA( sustinuta si înarmata de SUA ). Prin urmare, armata siriana îsi dirijeaza majoritatea fortelor în zonele detinute de Statul Islamic. Armata siriana lupta acum la portile Palmyrei, urmatorii pasi fiind Raqqa si Deier ez Zor, unde fata de vestul Siriei, sunt mult mai putine localitati de cucerit.

Care este obiectivul de viitor al lui Putin ?

Obiectivul lui Putin este finalizarea negocierilor de pace urmate de reconstructia Siriei. În caz ca ele ajung într-un impas, baza aeriana ruseasca Hmeymim si baza navala de la Tartus nu au ramas deschise degeaba. Oricum, toate avioanele de cercetare fara pilot si sistemele antiaeriene S-400, Pantsir-S2 rusesti au ramas în Siria si monitorizeaza respectarea armistitiului. Si în maxim 12 ore, bombardierele rusesti revin în Siria si reiau loviturile aeriene pîna cînd rebelii islamisti vor înceta lupta.

Concluzii

Serviciile de informatii NATO habar n-au avut, fiind surprinse de modul exemplar în care armata rusa a reusit sa pastreze acest secret. Ceea ce înseamna ca practic, serviciile occidentale n-au pe nimeni în ”miezul problemei”. Impresia e ca Putin este cel care actioneaza, în timp cei ceilalti reactioneaza, adica tot Putin este cel care are initiativa si nu îi anticipeaza nimeni miscarile. Putin a vrut sa obtina Crimeea si a avut-o în mai putin de doua saptamani, fara sa ”transpire” ceva catre serviciile occidentale. Putin a vrut sa aduca în doua zile sistemele S-400 în Siria si le-a adus, dupa ce ani de zile Israelul s-a opus la livrarii de sisteme S-300 catre Siria. Si serviciile occidentale iar au ramas cu gura cascata, ca la dentist.

Putin a demonstrat astfel ca Rusia e o mare putere care sta la masa cu SUA, el tratînd de la egal cu Obama. Putin a reusit sa-si pastreze bazele militare în Siria si sa refaca armata siriana, pilonul de influenta în Orientul Mijlociu pe care Rusia se bazeaza, mai mult decît pe Bashar Al-Assad.

[1« России выход из Сирии », Сеть Вольтер, 14 марта 2016.