Abu Bakr al-Baghdadi & Ashin Wirathu

Fortele care au gîndit si planificat anihilarea «Orientului-Mijlociu înlargit», considerau aceasta regiune ca un laborator în care ele aveau sa-si testeze noua lor strategie. Daca în 2001, ele cuprindeau guvernele Statelor Unite, ale Regatului-Unit si ale Israelului, ele au pierdut puterea politica a Washingtonului, si îsi continua proiectul lor economico-militar, în mijlocul societatilor multinationale private.

Ele si-au imaginat strategia lor în jurul lucrarilor, pe de o parte ale amiralului Arthur Cebrowski si ale asistentului sau Thomas Barnett la Pentagon, si pe e alta parte ale lui Bernard Lewis si ale asistentului sau Samuel Huntington, în Consiliul National de Securitate [1].

Obiectivul lor este în acelasi timp, sa adapteze stapînirea lor asupra evolutiilor tehnice si economice contemporane, si sa o întinda peste vechile tari care apartineau blocului sovietic. În trecut, Washingtonul controla economia mondiala, via piata mondiala de energie. Pentru asta, el impunea dolarul ca moneda pentru orice contract petrolifer, amenintînd cu razboiul orice contravenient. Cu toate acestea, acest sistem nu putea sa dureze cu înlocuirea partiala a gazului rus, iranian, qatar – si în curînd sirian – cu petrol.

Re-legîndu-se cu originea criminala a unei mari parti a colonilor din Statele Unite, aceste forte si-au imaginat sa stapîneasca tarile bogate, hãrtuindu-le. Pentru a avea acces nu numai la sursele de energie fosile, însa la materiile prime în general, Statele stabile (ex-sovietice de asemenea), trebuiau sa ceara «protectia» armatei SUA, si din întîmplare pe cea a Regatului-Unit si a Israelului.

Era suficient pentru aceasta, sa separe lumea în douã, sa globalizeze economiile solvabile, si sa distruga orice capacitate de rezistenta în restul lumii.

Aceasta viziune asupra lumii, este în mod radical diferita de cele care predominau în Imperiul britanic, si în sionism. Aceasta schimbare de paradigmã nu putea sa fie pusa în aplicare decît cu o puternica mobilizare consecutiva unui soc psihologic, un «nou Pearl Harbor». Acesta a fost 11-Septembrie.

Daca acest proiect parea a fi delirant si plin de cruzime, noi putem sa observam 16 ani mai tîrziu, ca el se gaseste efectiv în curs de realizare, si ca el gaseste obstacole neasteptate.

Globalizarea economica a tarilor solvabile era aproape totala, atunci cînd una dintre ele, Rusia, sa opus militar distrugerii capacitatii de rezistenta în Siria, si dupa aceea la integrarea fortata a Ukrainei, în economia globala. Washington si Londra, au comandat deci aliatilor lor, sanctiuni economice
împotriva Moscovei. Facînd acest lucru, ei au întrerupt procesul de globalizare a tarilor solvabile.

Lansînd proiectul sãu «a cailor matasii», China a investit în mod considerabil în aceste tari destinate distrugerii. Fortele care promoveaza «noua hartã a lumii», au reactionat înfiintînd un Stat terorist, taind astfel vechea cale a matasii în Irak si în Siria, si transformînd conflictul ukrainian în razboi, taind astfel trasatul original al celei de-a doua cale a matasii.

Aceste forte planuiesc în prezent sa întinda haosul la o a doua regiune, Asia de Sud-Est. Este cel putin acolo, ca jihadistii par a migra în conformitate cu Comitetul anti-terorist de la ONU. Facînd acest lucru, aceste forte închid episodul 2012-16 în Orientul-Mijlociu, fara a prejudeca un razboi sau nu în jurul kurzilor, si pregatind devastarea Asiei de Sud-Est. Va fi cea de-a doua atapa a «socului civilizatiilor», dupa musulmanii contra «evreilor-crestini»(sic) [2], vom avea acum musulmanii contra budistilor.

Traducere
Light Journalist
Sursa
Al-Watan (Siria)

[1Network Centric Warfare : Developing and Leveraging Information Superiority, David S. Alberts, John J. Garstka & Frederick P. Stein, CCRP, 1999. The Pentagon’s New Map, Thomas P. M. Barnett, Putnam Publishing Group, 2004. « The Roots of Muslim Rage », Bernard Lewis, Atlantic Monthly, septembre1990. « The Clash of Civilizations ? » & « The West Unique, Not Universal », Samuel Huntington, Foreign Affairs, 1993 & 1996 ; The Soldier and the State & The Clash of Civilizations and the Remaking of World Order, Samuel Huntington, Harvard 1957 & Simon and Schulster 1996.

[2Expresia evreii-crestini denumea în mod exclusiv pîna în anii 90, comunitatea de evrei convertiti la cristianism, în jurul lui sfîtul Iacob; comunitatea a fost dizolvata dupa jefuirea Ierusalimului de catre Romani. Totusi, crestinii occidentali continua sa dea în practica lor un foarte mare rol Vechiului testament, ei apara ades fara ca macar sa-si dea seama, punctele de vedere ale evreilor, în loc de cele ale crestinilor. Dimpotriva, crestinii din Orient, fideli traditiilor predecesorilor lor, nu fac decît foarte rar referinta la scripturile evreiesti, si refuza sa le citeasca la sacrament.