Reţeaua Voltaire

MiG-31 Purtător de rachele de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik ?

| București (România)
+
JPEG - 30.3 ko

Motto : Statul care dispune de rachete de croazieră cu propulsie nucleară, poate exercita presiuni asupra statelor agresoare care intenționează să o invadeze. O astfel de dronă poate patrula cîteva zile deasupra centrelor populate ale unui stat inamic, fără ca apărarea AA a acestuia să încerce să o doboare. Pentru că riscă să-și genereze singură o catastrofă nucleară pe teritoriul ei.

1. Tendințe în aviația mondială.

La expoziția de aviație ”Berlin Air Show”, din aprilie 2018, Franța și Germania au anunțat că firmele Airbus ( producătorul avioanelor Eurofighter, aflate în dotarea aviației militare a Germaniei ) și Dassault Aviation ( producătorul avioanelor Rafale, aflate în dotarea aviației militare a Franței ) au început proiectarea unui nou avion de luptă, de generația a V-a. Datorită Brexit-ului, Anglia nu a fost cooptată în proiect. În iulie 2018, compania americană Lockheed Martin a scos la zbor avionul F-35 cu numărul 300. Yuri Borisov, viceministrul Apărarii Federației Ruse a declarat, pe 2 iulie 2018 că avionul de generația a V-a rusesc Su-57, nu este o prioritate și că doar 12 exemplare au fost comandate de armata rusă. Așadar, intrarea în producția de masă a acestui avion se amână. Pe acest fond, apare întrebarea :

2. Care este prioritatea nr.1 a aviației ruse în materie de înzestrare ?

La începutul anului 2018, o prioritate a armatei ruse a devenit modernizarea a 10 avioane supersonice, cu rază mare de acțiune MiG-31 BM, transformate în MiG-31 BP pentru a lansa racheta antinavă Kh-47M2 Kinzhal. Aceata are o rază de acțiune de 2.000 km, fiind destinată lovirii portavioanelor și portelicopterelor. Totodată, scuturile ABM americane de la Deveselu, Polonia, Coreea de sud și Alaska sunt ținte sigure pentru racheta Kh-47M2 Kinzhal.

JPEG - 37.8 ko

Asta după ce în 2017, Ilya Tarasenko, directorul corporației MiG, declara pentru ”Sputnik” că are în vedere înlocuirea avioanelor MiG-3, cu noul proiect MiG-41, de generația a V-a, capabil să zboare cu viteza de Mach 4–4.3.

3. De ce a devenit brusc o prioritate,modernizarea unui avion care nu se mai produce din 1994 ?

Avionul MiG-31 BM a fost conceput ca interceptor al avioanelor de alarmare timpurie ( AWACS ), fiind înarmat cu rachete R-37 ( cu cea mai mare rază de acțiune: 384 km ). Ulterior, avionul a fost adaptat pentru a intercepta și rachetele de croazieră care zboară la joasă înălțime. Radarul de bord al MiG-31 BM are introdusa în memoria microprocesorului harta digitală a terenului survolat, fapt ce-i permite să facă comparație și să distingă pe fondul solului rachetele de croazieră. MiG-31 are unele limitari, nu este un avion multirol, capabil sa ducă lupta aeriana manevrieră, ci unul cu două locuri ( pilot și operator arme ) care patrulează la mare înalțime, timp de peste două ore.

MiG-31 cîntărește la decolare 46 de tone, are o rezervă internă de combustibil de 12,8 t, o viteză maximă de Mach 2.83 (3.000 km/h), la altitudinea de 20.600 m. Avionul are învelișul din aliaje care conțin titan și care rezistă la încălzirea cinetică, generată de viteza mare de zbor. MiG-31 BM este un avion prevăzut cu echipament de alimentare în aer, retractabil în fuselaj. În cadrul unei aplicații din vara lui 2016, un avion MiG-31 BM a zburat 7 ore, de la Krasnoiarsk la Astrahan, parcurgînd 8.000 km, cu trei alimentări în aer. Datorită acestor caracteristici doar MiG-31 BM este platforma ideală pentru mărirea razei de acțiune a rachetelor aer-sol, ca urmare a vitezei inițiale și densității reduse a aerului la înălțimea de lansare.

4. SUA amenință Rusia.

A surprins pe toată lumea declarația din 2 octombrie 2018 a ambasadorului SUA la NATO, dna, Kay Bailey Hutchison, care a cerut Rusiei sistarea programului rachetelor de croazieră. Dacă nu, SUA va bombarda facilitățile rusești, înainte ca rachetele de croazieră să ajungă în producția de serie. Simultan cu această declarație, în presa occidentală au apărut poze cu un avion MiG-31 BM, înmatriculat ”81 albastru”, avînd sub fuselaj un nou tip de rachetă, despre care nu se știe nimic.

JPEG - 45.5 ko

Avionul a fost fotografiat la baza aeriană Zhukovsky, destinată testării noilor tipuri de arme și nu are grinzi pentru armament pe aripi, adică în aceași configurație ca și MiG-31BP.

Dacă s-a referit la noua rachetă purtată de avionul MiG-31, aceasta chiar dacă este una nucleară cu rază intermediară de acțiune IRBM ( 3.000- 5.500 km ), nu intră sau sub incidența Tratatului INF . Întrucît acesta se referă doar la rachetele cu baza la sol. Datorită vitezei inițiale și înălțimii mari a MiG-31, o rachetă nucleară cu rază superioară uneia intermediare de acțiune IRBM ( 8.000 km ) nu trebuie să aibă masa mai mare de 7-9 t. Pentru comparație o IRBM, lansată de pe sol, cîntărește peste 25 t.

5. Rachetă anti-satelit ?

S-a speculat că misterioasa rachetă ar fi o variantă modernizată a rachetei anti-satelit, cu trei trepte 79M6 Kontakt care putea atinge altitudinea de 600 km. Racheta avea de asemenea și capabilități de interceptare a rachetelor balistice în faza de croazieră. Kontakt a fost testată începînd din1987, pe două MiG-31 D modificate ( unul dintre ele fiind înmatriculat ”072 albastru” ). Racheta Kontakt avea lungimea de 7,25 m, masa de 7 t, lansarea ei avînd loc de la altitudinea de 15-18 km, în timp ce MiG-31 D zbura cu viteza de 2.120-2.230 km/h. Numai că după destrămarea URSS programul a fost abandonat, avioanele și rachetele care le echipau fiind expuse la un muzeu.

JPEG - 41.5 ko

Așadar, în cazul MiG-31 BM înmatriculat ”81 albastru”, poate fi vorba despre orice clasă de rachete, inclusiv antisatelit.

6. Racheta de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik există.

În discursul din 1 mai 2018, președintele Vladimir Putin a anunțat că Rusia testează o rachetă de croazieră 9М729/9M730 Burevestnik, cu capabilități manevriere și rază de acțiune nelimitată, întrucît dispune de propulsie nucleară. Raza de acțiune a Burevestnik ar fi de cel puțin 10 ori mai mare decît a rachetei de croazieră americană Tomahawk.

JPEG - 54 ko

Ceea ce ar permite Rusiei să ocolează zonele apărate AA și să lovească orice obiectiv de pe glob. SUA este total dezavantajată, întrucît nu dispune de mijloace de contracarare și în viitorul apropiat nu are în proiectare un astfel de tip de rachetă de croazieră.

Testele cu Burevestnik, ar fi avut loc în poligonul Nenoksa din regiunea Arhanghelsk. Lansarea de pe rampă a rachetei 9М730 se face cu un motor cu combustibil solid, după care propulsia este realizată de motorul de marș. Teoretic, motorul nuclear este unul simplu, fără piese în mișcare, apropiat de statoreactor și fără a mai avea nevoie de rezervoare mari de combustibil. Aerul intră în dispozitivul de admisie al rachetei de croazieră, îmbracă reactorul nuclear de la care se încălzește pînă la temperatura de aproximativ 1.400-1.600 de grade Celsius, după care iese prin ajutaj și propulsează vehicolul.

Avantajele utilizării acestui tip de rachetă sunt totuși umbrite de riscurile pe care le-ar putea implica, întrucît există posibilitatea fisurării în zbor, a stratului izolator al reactorului. De aceea, racheta de croazieră a fost însoțită în zborurile de testare de două avioane cargo Il-76, convertite în laboratoare utilate cu aparatură de detectare a radiațiilor, montată de compania Rosatom și cu echipamente de telemetrie a traiectoriei rachetelor ( SKIP ) care funcționează în canalele de comunicații prin satelit. Avionul fiind numit Il-976.

JPEG - 30.7 ko

Citînd surse anonime din Pentagon, canalele tv Fox News și CNBC afirmă că spionajul american ar fi monitorizat toate cele patru testele rusești cu racheta de croazieră cu propulsie nucleară, efectuate în perioada noiembrie 2017 - februarie 2018. Și că toate testeles-au încheiat prin prăbușiri în zona Arctică.

7. Burevestnik testat pe avionul MiG-31 ?

Există o neconcordanță între declarațiile făcute posturilor tv de sursele din spionajul american și cererea imperativă făcută Rusiei, de dna. Kay Bailey Hutchison. Numai dacă Rusia ar fi testat cu succes racheta Burevestnik, ambasadorul SUA la NATO putea să comunice că SUA va face tot ce-i stă în putință să împiedice continuarea dezvoltării programului. Pe de altă parte, dacă rezultatele testelor cu Burevestnik n-ar fi fost concludente, ce interes ar fi avut Rusia s-o adapteze la avionul MiG-31 BM ? Pentru că racheta misterioasă purtată de MiG-31 BM în foto 2, nu seamănă de loc cu Kinzhal, profiul botului acesteia nefiind specific zborului la viteze hipersonice, ci mai degrabă, subsonice, la fel ca toate rachetele de croazieră .

JPEG - 49.7 ko

Iar la capătul opus se distinge clar ajutajul unui motor cu combustibil solid, folosit la accelerare, imediat după separarea de MiG-31 BM. Diametrul rachetei necunoscute este foarte mare, în raport cu lungimea sa, ceea ce sugerează existența unui scut izolator de protecție împotriva radiațiilor. Fapt neobișnuit pînă acum la ruși este învelirea rachetei într-o formă de mascare de culoare neagră care împiedică distingerea detaliilor rachetei.

Articole sub licenţă Creative Commons

Puteţi reproduce liber articolele din Reţeaua Voltaire, cu condiţia să citaţi sursa şi să nu le modificaţi, nici să nu le utilizaţi în scopuri comerciale (licenţă CC BY-NC-ND)

Susţineţi Reţeana Voltaire

Utilizaţi acest site, în care veţi găsi analize de calitate care vă vor ajuta să vă modelaţi înţelegerea lumii. Acest site nu poate exista fără susţinerea voastră financiară.
Ajutaţi-ne printr-o donaţie