SUA are o poziție geografică izolată și cea mai puternică forță navală, care este capabilă să intervină oriunde pe glob. O blocadă impusă Rusiei în marea Neagră și în marea Mediterana de SUA este aproape imposibilă. Întrucît, noile rachete hipersonice Kh-47M2 Kinzhal și 3M22 Zircon pot neutraliza o grupare navală americană, în strîmtoarea Gibraltar.

Anglia a anunțat că trimite în nordul Norvegiei 800 militari din trupele de comando pentru a face față ”agresiunii” Rusiei.
Pe fondul dislocării de alte trupe suplimentare NATO, în Țările Baltice și Polonia, marina americană a anunţat reactivarea Flotei a II-a navale, cu zona de responsabilite în Atlanticul de Nord, marea Baltică și oceanul Arctic. La şapte ani după dezactivarea acesteia.

Avanpostul Kaliningrad, la marea Baltică ca și gazoductul North Stream sunt principalele vulnerabilități ale Rusiei în zona flancului estic al NATO. Ar putea impune SUA sprijinită de NATO, o blocadă navală prin Flota a II-a, asupra Rusiei, în oceanul Atlantic, marea Baltică și oceanul Arctic ? În oceanul Arctic, portavioanele nu se aventurează, întrucît pot rămîne blocate în gheață. În celelalte două zone, este posibil dar fără șanse de reușită.

Rusia poate ataca o grupare navală americană de blocadă, cu rachete hipersonice de pe navele de suprafață, cînd aceasta se află în strîmtoarea Skagerrak (trecerea din Marea Nordului în marea Baltica).

Totodată, submarinele rusești de atac cu propulsie nucleară, înarmate cu rachete hipersonice pot lovi gruparea navală americană atunci cînd acestea se află la 1.000 km de țărmul estic al oceanului Atlantic, la sud de Islanda. Rușii mai pot lansa rachetele hipersonice Kh-47M2 , actoșate pe avioanele de bombardament cu rază lungă de acțiune Tu-160 și Tu-23M3, atunci cînd gruparea navală americană se află la sud de Groenlanda. Pentru a nu fi interceptate, traiectul acestor avioane va trece peste Polul Nord.

Care sunt șansele de supraviețuire ale grupării navale americane ? Timpul de reacție la dispoziția americanilor, în cazul atacului cu rachete hipersonice este foarte mic. Datorită vitezei mari de deplasare și a intervalului mic în care rachetele hipersonice se află în zona lansărilor posibile ale Antiaerianei. Racheta Kinzhal are o rază de acțiune 2.000 km, o viteză de 12.250 km/h și un plafon de croazieră de 40.000-50.000 m. Racheta Zirkon are o rază de acțiune 1.000 km, o viteză de 9.800 km/h și altitudine de croazieră de 40.000.

Probabilitatea de nimicire a unei nave de tip portavion de către cele două tipuri de rachete hipersonice, prin străpungerea apărării AA este de 88 %. Ceea ce înseamnă că la 100 de rachete hipersonice lansate, 88 străpung apărarea AA și distrug ținta. În cazul SUA, din 11 rachete hipersonice rusești lansate către cele 11 portavioane americane existente, doar 1,3 rachete nu nimicesc țintele. Adică două portavioane americane rămân nescufundate ( din care unul avariat ) după prima salvă de rachete hipersonice rusești. Ceea ce pentru flota americană înseamnă o catastrofă de proporții uriașe.