De cîțiva ani, presa occidentală, oficialii NATO și o armată de "analiști" s-au contaminat cu ”rusofobie” și se arată speriați de moarte de "agresivitatea" aviației ruse, în apropierea apelor teritoriale ale NATO din marea Baltică și marea Neagră. De aceea. în cele trei state baltice și în România, a fost creat mecanismul Quick Reaction Alert (QRA). Prin rotație, circa 150 de militari, șase piloți și patru avioane de vînătoare de simplă comandă din Anglia, Canada, Germania, Italia și alte state NATO, efectuează misiunea de Poliţie Aeriană Consolidată (eAP) a NATO pe o perioadă de cîte 4 luni.

În mod repetat, mecanismul Quick Reaction Alert transmite presei că aeronave militare ale Federaţiei Ruse încercă să intre în spaţiul aerian românesc fără autorizație de survol. De fiecare dată avînd loc decolarea la interceptare a avioanelor britanice Eurofighter Typhoon su canadiene F-18 pentru ”apărarea integritatea spaţiului aerian NATO din apele teritoriale ale României.

De exemplu, numai într-o săptămînă din luna august 2018, Royal Air Force a informat oficial asupra a trei decolări de zi și de noapte, ale avioanelor Typhoon britanice, din serviciul de alarmă, de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu pentru interceptarea unor avioane rusești care survolau spațiul aerian internațional al mării Neagre, în apropierea granițelor NATO.

Privind mai atent faptele constatăm că britanicii au interceptat de fapt avioane turbopropulsoare de transport ușor Antonov An-26 si de căutare-salvare Beriev Be-12 care decolaseră din Crimeea și efectuau zboruri de instrucție deasupra Mării Negre, la distanța de 100 de mile de litoralul românesc. Britanicii afirmînd că li s-a părut că aceste avioane ar avea o traiectorie care presupunea ieşirea din spaţiul aerian internaţional şi intrarea accidentală sau voită în spaţiul aerian al României. Totuși, Be-12 este un hidroavion neînarmat, din anii 1960, cu viteza de croazieră egală cu a unui elicopter.

Despre ce e vorba de fapt ? În ceea ce privește menținerea clasificării piloților, regulamentele de zbor din aviația militară sunt identice în toate statele lumii. Cei șase piloți britanici detașați la baza Mihail Kogalniceanu, pe o perioadă de patru luni, sunt în serviciul de luptă și nu pot executa zboruri de instrucție ca și colegii lor din Anglia. Dacă nu zboară cel puțin o dată pe lună, sunt obligați să reia antrenamentul cu avionul de dublă comandă ( cu instructor ). Așadar, presa occidentală preia în mod neprofesionist aceste știri alarmiste și omite să-l întrebe pe ministrul Apărării britanic sau pe cel al Canadei, de ce a fost pregătită atît de superficial această misiune și nu a fost trimis în România și un avion de dublă comandă ? România, țare gazdă. nefiind dotată cu avioane Typhoon și F-18.

Problema menținerii clasificării piloților NATO detașați în România este o necesitate și se rezolvă în mod fraudulos pe seama Rusiei. Cum aviația rusă decolează și aterizează zilnic din bazele aeriene din Crimeea, adică de la 150-200 de mile de baza Mihail Kogalniceanu, piloții englezi și canadieni nu mai au nevoie să mai facă zboruri de instrucție ca să-și reconfirme clasificarea, după o lună de stat la sol. Avioanele rusești din Crimeea, făcând gratuit rolul de țintă aeriană pentru piloții de vînătoare ai NATO. Radarele de pe avioanele Typhoon și F-18 descoperind țintele aeriene de la distanța de 100 de mile.

Ca să - și mențină clasificarea, doi piloti britanici sau canadieni zboară în formație și aleg o zi cu condiții grele, la baremul minim admis de aeronava Typhoon sau F-18 (adică plafon de nori jos și vizibilitate scăzută ). Separat, ei aleg și o noapte de zbor, tot la barem minim. Cu condiția ca și avioanele rusești din Crimeea să zboare în acele zile și nopți.

Prin acest șiretlic, toți cei șase piloți NATO detașați în România își rezolva problemele cu condițiile de menținere în serviciul de luptă, cu cîte două-trei zboruri pe lună. Că sunt oameni și ei, nu mașini. Așadar acesta este secretul isteriei induse în mod artifical cu : "ne atacă rușii", vehiculat permanent de presa occidentală.