Michael T. Flynn

Donald Trump va fi presedintele SUA pentru urmatorii patru ani. America este jandarmul lumii si totodata traseaza liniile de actiune ale NATO, motiv pentru care politica militara a SUA va fi dictata de generalul-locotenent Michael Flynn, consilierul prezidential responsabil de Securitatea Nationala.

Una din certitudinile administratiei Trump ar fi schimbarea radicala de atitudine fata de regimul Bashar Al-Assad, întrucît Michael Flynn a fost demis din functia de director al DIA, de fostul presedinte Barrack Obama pentru ca a cerut sistarea sprijinului pentru mercenarii islamisti care lupta împotriva lui Bashar Al-Assad.

Din aceasta perspectiva, este mai mult ca sigur ca baza ruseasca Hmeymim, din Siria, va deveni centrul de comanda unificat pentru lupta împotriva mercenarilor islamisti care actioneaza în Siria. Urmînd aceasi logica, SUA va trebui sa accepte, ca în actiunile de lupta la sol, duse împotriva mercenarilor islamisti, pe lînga armata siriana, sa participe si cîteva brigazi Spetsnaz si de blindate rusesti.

Aviatia coalitiei anti-ISIS, condusa de SUA, asigurînd sprijinul cu foc pentru aceste trupe. Din momentul loviturii de stat din Turcia si pîna în prezent, Michael Flynn si-a aratat sustinerea fata de presedintele Erdogan. Pe acelasi fir logic, este previzibil ca SUA sa-l introduca pe Recep Erdogan în ecuatia rezolvarii crizei siriene, alaturi de Vladimir Putin si Bashar Al-Assad, abandonînd varianta sustinerii luptatorilor kurzi.

Daca în ceea ce priveste Orientul Mijlociu, sansele cooperarii SUA cu Rusia sunt foarte mari, în ceea ce priveste detensionarea situatiei din Europa, create prin extinderea NATO, pîna la frontierele Rusiei, sansele sunt mai reduse. Donald Trump, a vorbit la telefon si l-a asigurat pe presedintele polonez Andrzej Duda de sprijinul militar al SUA. Totodata, Trump nu a vorbit cu presedintele României si cu cel al Bulgariei. Asadar, este de asteptat ca planul NATO de dislocare a unei brigazi blindate în Tarile Baltice si Polonia sa se materializeze în mandatul lui Donald Trump, fara ca în România si Bulgaria sa mai fie trimise trupe sau tehnica de lupta din alte state NATO. Iar marea Neagra va ramîne tot un lac rusesc. Se poate discuta despre renuntarea la scuturile antibalistice americane din Polonia si din România, doar în conditiile în care Rusia va oferi o moneda de schimb consistent, în zona de interes major pentru SUA, Orientul Îndepartat.

Cea mai mare probabilitate se înregistreaza în modificarea actualei strategii a SUA în ceea ce priveste China, tara a carei economie a depasit-o pe cea a SUA si a carei armata este capabila sa-si procure cele mai avansate tehnologii în acest domeniu. În Asia de sud-est traieste 60 % din populatia Terrei, motiv pentru care SUA nu accepta sa piarda acesta uriasa piata de desfacere, în favoarea Chinei. Modificarea strategiei SUA se concretizeaza prin interzicerea din vreme a accesului flotei si aviatiei de lupta chineze în aria de interes economic si militar a SUA. Ea se poate realiza prin crearea a patru sectoare de cercetare cu mijloace cosmice si aeriene, prin care sa fie monitorizate toate miscarile Chinei.

Primul sector vizeaza caile de acces din Marea Chinei de Sud catre Oceanul Indian, având ca puncte obligate de trecere strâmtorile Malacca si Sunda. Rolul cheie îl joaca statul Singapore care controleaza strâmtoarea Malacca (principala artera de aprovizionare cu petrol a Chinei, din zona Golfului). În Singapore, SUA utilizeaa baza navala Sembawang si baza aeriana Paya Lebar.

Al doilea sector vizeaza caile de acces din Marea Chinei de Sud catre Oceanul Pacific, având ca puncte obligate de trecere Marea Sulu, Marea Celebelor (la sud de marea Sulu) si Canalul Babuyan (între nordul insulelor Filipine si Taiwan). Coordonarea misiunilor de cercetare ale SUA, pe liniile de comunicatii interne din Marea Chinei de Sud, pot fi asigurate de la baza aeriana americana Andersen sau de la baza navala din insula Guam (arhipelagul Marianelor).

Al treilea sector vizeaza caile de acces din Marea Chinei de Est tot catre Oceanul Pacific, având ca puncte obligate de trecere, la sud spatiul dintre insula Taiwan si arhipelagul Okinawa (Ryukyu), iar la nord spatiul dintre arhipelagul Okinawa si insula Kyushu (extremitatea sudica a Japoniei). Distanta dintre Okinawa si insula Kyushu este aceeasi cu cea dintre insula Taiwan si arhipelagul Okinawa (600 de km). Coordonarea misiunilor de cercetare ale SUA, se poate face de la bazele americane din Okinawa.

Al patrulea sector vizeaza caile de acces din Marea Chinei de Est, catre Japonia si Coreea de Sud. Dispozitivul de monitorizare prin cercetare a peninsulei Shandong si a litoralului estic al Chinei este deja realizat de Coreea de Sud si Japonia în cooperare cu trupele SUA dislocate în cele doua tari.