La 24 martie 1999, sesiunea Senatului a fost reluată la ora 20:35 cu o comunicare a lui Sergio Mattarella, în acel timp, Vice-Președintele Guvernului D’Alema (Ulivo-Pdci-Udeur): "Distinși senatori, asa cum agențiile au informat, la orele 18:45 au început operațiunile NATO-ului".

În acel moment, bombele avioanelor F-16 al celui de-al 31-lea Escadron al SUA, decolate de la Aviano, lovisera deja Pristina și Belgradul. Și soseau noi valuri de bombardiere SUA și aliate, plecate de la alte baze italiene. În acest mod, încălcând Constituția (articolele 11, 78 și 87), Italia este tîrîtă într-un război, despre care guvernul informează Parlamentul, după agențiile de știri, când razboiul începuse deja.

Cu douăzeci de zile înainte de atacul asupra Iugoslaviei, Massimo d’Alema - așa cum el propriu avea sa spuna într-un interviu cu Il Riformista (24 martie 2009) - fusese chemat la Washington, unde Presedintele SUA, Bill Clinton îi propusese: “Italia este atât de aproape de scenariul de război, ca nu vă cerem să participati la operațiunile militare, este suficient doar sa puneti la dispoziție bazele”. D’Alema ia raspuns cu mândrie, “vom îndeplini responsabilitățile noastre ca și celelalte țări ale Alianței“, adica, Italia ar fi pus la dispoziție nu numai bazele, ci și bombardierele ei, pentru războiul împotriva Iugoslaviei. În bombardamente vor participa, de fapt, 54 de avioane italiene, care vor ataca țintele indicate de comanda SUA.

"A fost corect din punct de vedere moral, și de asemenea a fost modul de a ne exercita pe deplin rolul", explică D’Alema în interviu. "Prin numărul de avioane, am fost al doilea în relație cu SUA. Italia este o țară mare, și nu trebuie să ne surprindem cu angajamentul manifestat în acest război ", a declarat el în Iunie 1999, în calitate de Președinte al Consiliului, subliniind că, pentru piloți a fost, “o mare experiență umană și profesională".

Astfel, Italia îsi atribuie un rol de importanta primordiala în războiul împotriva Iugoslaviei. De la bazele din Italia, decolează majoritatea celor 1.100 de avioane, și în 78 de zile, face 38.000 de iesiri, lansând 23.000 de bombe și rachete (multe cu uraniu sărăcit) în Serbia și Kosovo. În acest fel, este activat și testat, în Italia, întregul sistem de baze SUA/NATO, pregătind întărirea sa pentru războaiele viitoare.

Războiul următor, va fi împotriva Libiei, în 2011. Războiul de acum douăzeci de ani, a fost condiția necesară și suficientă, pentru activarea noii și grelei servituți militare pe teritoriul nostru.

În timp ce decurge înca războiul împotriva Iugoslaviei, guvernul D’Alema participă la summitul NATO de la Washington, din 23-25 aprilie 1999, care oficializează "noul concept strategic": NATO este transformată într-o alianță care obligă țările membre să "efectueze operațiuni de intervenție în caz de criză, care nu sunt prevăzute în Articolul 5 în afara teritoriului Alianței". De aici începe expansiunea NATO-ului spre est, considerată un indicator al noilor "confruntări" periculoase, chiar și de ‘establishment’ SUA. În douăzeci de ani, după ce a distrus ceea ce mai rămăsese încă, din Federația Iugoslavă, NATO sa extins de la 16 la 29 de țări (30, daca acum se înglobeaza Macedonia), extinzându-se, din ce în ce mai mult, în jurul Rusiei.

În prezent, "zona Atlanticului de Nord" se extinde pîna la munții afgani. Și soldații italieni sunt acolo, confirmând ceea ce D’Alema definea cu mândrie "noul statut al unei țări mari", cucerit de Italia acum douăzeci de ani, prin participarea la distrugerea unei țări care nu a atacat sau a amenințat, nici Italia, nici pe aliații săi.

RĂZBOIUL DECLARAT IUGOSLAVIEI VA FI UNUL DIN TEMELE CONFERINȚEI INTERNAȚIONALE PRIVIND A 70-A ANIVERSARE A NATO

Tema: «Iugoslavia, în urmă cu 20 de ani razboiul fondator al noului NATO» este tratat, de asemenea, cu documentație video, în Conferința Internațională, «Cei 70 de ani NATO: care este bilanțul istoric? A ieși din sistemul de război, acum! », care are loc duminica, 7 Aprilie, la Florența (Cinema Odeon, Piazza Strozzi, 10: 15-18). Printre alte subiecte «Europa în prim plan al confrontului nuclear».

Oratori: M. Chossudovsky, Director al Global Research (Canada): V. Kozin, expert militar și politic al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei; Ž. Jovanović, președintele Forumului de la Belgrad (Serbia); Diana Johnstone, Ensaist (SUA); P. Craig Roberts, economist (SUA). Printre oratorii italieni: A. Zanotelli, G. Strada F. Cardini, F. Mini G. Chiesa, A. Negri, T., Di Francesco, M. Dinucci.

Organizatori: Comitato În război NATO și Global Research, impreuna cu Pax Christi, Comboniani, WILPF și alte asociații. Pentru a participa la conferința (bilet de intrare) comunicati numele și locul de reședință lui G. Padovano: Email giuseppepadovano.gp@gmail.com / Cell. 393 998 3462

Traducere
Light Journalist
Sursa
Il Manifesto (Italia)