Europa în strategia nucleara a Pentagonului

Ministrii apărării din NATO (din Italia, Elisabetta Trenta, M5S, din România, Gabriel Beniamin Leș) au fost chemați la Bruxelles la 26 și 27 iunie pentru a aproba noile măsuri de "descurajare" împotriva Rusiei, acuzata, fără nici un fel de dovadă, că a încălcat Tratatul INF.

În principiu, acestia se vor alinia cu Statele Unite, care, retragîndu-se definitiv din Tratat de la 2 August, se pregăteste să instaleze în Europa rachete nucleare cu rază medie de acțiune (între 500 și 5.500 km) cu baza la sol, asemanatoare celor din deceniul anilor 80 (Pershing II și rachetele de croazieră) care au fost eliminate (împreună cu SS-20 sovietice) prin Tratatul semnat în 1987 de către Președinții Gorbaciov și Reagan.

Principalele puteri europene, divizate din ce în ce mai mult în cadrul UE, se reunesc în NATO sub comanda SUA pentru a-și susține interesele strategice comune.

Aceeași Uniune Europeană - din care 21 din cei 27 de membri ai NATO (asa cum face parte Marea Britanie, care părăseste UE) - a respins la Națiunile Unite propunerea rusa de a menține Tratatul INF. Pe o chestiune atât de importantă, opinia publică europeană este lăsată în mod deliberat, în întuneric, de guverne și de mass-media. Astfel, nu suntem conștienți de pericolul tot mai mare care pluteste peste noi: crește posibilitatea ca, într-o zi, armele nucleare să fie folosite.

Confirmă acest lucru, ultimul document strategic al Forțelor Armate ale Statelor Unite ale Americii, " Nuclear Operations" (11 iunie), redactat sub conducerea Presedintelui Statului major reunit. Având în vedere că "forțele nucleare oferă SUA capacitatea de a-și atinge obiectivele naționale", documentul subliniază că acestea trebuie să fie "diversificate, flexibile și adaptabile" la "o gamă largă de adversari, amenințări și contexte".

În timp ce Rusia avertizează că, chiar utilizarea unei singure arme nucleare cu putere redusă, ar declanșa o reacție în lanț care ar putea conduce la un conflict nuclear pe scară largă, doctrina americană fiind ghidată pe baza unui concept periculos de "flexibilitate". "Obiectivele" (lamureste același document) alese efectiv de agențiile de informații/serviciile secrete, care evaluează vulnerabilitatea la un atac nuclear, de asemenea, prezicînd efectele ploii radioactive.

Folosirea armelor nucleare, subliniaza documentul - "poate crea condițiile pentru rezultate decisive: în mod specific, utilizarea unei arme nucleare va schimba fundamental cadrul unei bătălii, creînd circumstanțele care le vor permite comandanților să prevaleze în conflict". De asemenea, armele nucleare permit SUA "să-și protejeze aliații și partenerii", care, bazându-se pe acestea, "renunță la posesia propriilor arme nucleare, contribuind la scopurile non-proliferării celor din Statele Unite".

Cu toate acestea, documentul clarifică faptul că "SUA și cîțiva aliați selectionați din NATO dețin avioane cu capacitate dublă, capabile să transporte arme nucleare sau convenționale". Recunoaște, astfel, că patru țări europene non-nucleare - Italia, Germania, Belgia, Olanda - și Turcia, încălcând Tratatul de Ne-proliferare, nu numai că găzduiesc arme nucleare americane (bombele B-61, care începînd din 2020, vor fi înlocuite cu B61-12, mai mortale), dar sunt pregătiti să le folosească într-un atac nuclear sub comanda Pentagonului.

Toate acestea sunt omise de guverne și parlamente, televiziuni și ziare, cu complicitatea tăcută a marii majoritati a politicienilor și jurnaliștilor, care, dimpotrivă, ne repetă zilnic, cât de importanta este pentru noi, italienii și europenii, "securitatea". Acest lucru este garantat de Statele Unite, instalând în Europa alte arme nucleare.