Grecia, își vinde bazele militare, Statelor Unite

Parlamentul grec a ratificat "Acordul de Cooperare Pentru Apărare Reciprocă", care acordă Statelor Unite utilizarea tuturor bazelor militare grecești. Ele vor servi Forțele armate ale SUA nu numai pentru a stoca arme, realimentare și antrenament, dar, de asemenea, pentru operațiuni de "răspuns la urgențe", adică, pentru misiuni de atac.

Deosebit de importantă, este baza aeriană de la Larissa, unde Forța Aeriană a SUA, a instalat deja dronurile MQ-9 Reaper, și cea de la Stefanovikio, unde Armata SUA a introdus deja elicopterele Apache și Black Hawk.

Acordul a fost definit de Ministrul grec al Apărării, Nikos Panagiotopoulos "avantajos pentru interesele noastre naționale, deoarece mărește importanța Greciei în planificarea SUA". Importanță pe care Grecia o are de cîtva timp: este suficient de amintit, lovitura de Stat sângeroasă a coloneilor, organizată în 1967, ca parte a operațiunii Stay-Behind, condusă de CIA [1], urmată în Italia de sezonul masacrului început cu Piazza Fontana în 1969 [2].

În același an, a fost instalat în Grecia, în Souda Bay, în insula Creta, un Detașament Naval al SUA provenit de la baza de la Sigonella, din Sicilia, sub ordinele Comandoului SUA din Napoli. Astăzi, Souda Bay este una dintre cele mai importante baze aeronavale SUA/NATO în Marea Mediterană, utilizată în războaiele din Orientul-Mijlociu și în Nordul Africii. În Souda Bay, Pentagonul va investi alte 6 milioane de euro, care se vor alătura celor 12 pe care le va investi în Larissa, anunță Panagiotopoulos, prezentând-o ca pe o afacere importantă pentru Grecia.

Cu toate acestea, Primul Ministru Kyriakos Mitsotakis indică cu precizie că Atena a semnat deja cu Pentagonul, un acord pentru consolidarea flotei sale de F-16, care va costa Greciei 1,5 miliarde de dolari, și care de asemenea, este interesată să cumpere Statelor-Unite, dronuri și avioane de vânătoare F-35.

Grecia de asemenea iese în evidență pentru că este în NATO, după Bulgaria, aliatul european care alocă de mult timp, cel mai mare procent din PIB (2,3%) pentru cheltuiala militară.

Acordul garantează de asemenea, Statelor Unite "utilizarea nelimitată a portului Alexandroupolis" [3]. Acesta este situat în Marea Egee, în apropiere de Strâmtoarea Dardanele, care, conectînd pe teritoriul turc, Marea Mediterană și Marea Neagră, constituie o rută fundamentală de tranzit maritim, în special pentru Rusia. În plus, vecina Tracia Orientală (mica parte europeană a Turciei) este punctul în care ajunge din Rusia peste Marea Neagră, conducta de gaz TurkStream.

"Investiția strategică", pe care Washingtonul o face deja în infrastructurile portuare, vizează să facă din Alexandroupolis, una dintre cele mai importante baze militare SUA din regiune, capabilă să blocheze accesul navelor rusești în Marea Mediterană, și în același timp, să neutralizeze China, care își propune să facă din Pireu, un port de scală importantă al Noului Drum al Mătăsii.

“Lucrăm cu alți parteneri democratici din regiune pentru a respinge protagoniștii răi, cum ar fi Rusia și China [4], mai presus de toate Rusia, care folosește energia ca instrument al influenței sale răuvoitoare”, spune ambasadorul SUA în Atena, Geoffrey Pyatt, subliniind că "Alexandroupolis joacă un rol crucial pentru securitatea energetică și stabilitatea Europei".

În acest context, se introduce "Acordul de cooperare pentru Apărarea Reciprocă" cu SUA, pe care Parlamentul grec l-a ratificat cu 175 de voturi pentru, de la centru-dreapta la guvern, (Noua Democrație și alții) și 33 contra, (Partidul Comunist și alții), în timp ce 80 au declarat "prezent" de acord cu formula Congresului SUA, echivalent cu abținerea, utilizată în Parlamentul grec. Syriza, "Coaliția Stânga Radicală" condusă de Alex Tsipras, s-a abținut. Acest Partid, care a fost primul în Guvern, se află acum în opoziție, într-o țară care, după ce a fost forțată să-și vândă propria economie, acum își vinde nu numai bazele ei militare, ci și puținul care a mai rămas din suveranitatea lui.