În martie 2015 Yuri Borisov, adjunctul ministrului rus al Apărarii a declarat, în publicația Kommersant că productia de serie a avionului de generația a cincea, Suhoi Su T-50, asteptată să înceapă în 2016, a fost amînată pentru 2017. Planul initial care prevedea achiziționarea a 52 de Su T-50, pînă în 2020, a fost redus la 12 avioane.
Motorul lui Su T-50 ( izdeliye 30 ) a început testarea pe banc în 2014 și testele de zbor se vor încheia abia în 2017. Pînă atunci, avioanele Su T-50 prototip sunt propulsate de motoare Saturn AL41F1 ( 117S ), care sunt motoarele avionului Su-35. Dezvoltarea programului avionului Su T-50 (PAK FA) părea ca și înghețată [1].
Conform publicației militare ruse Zvezda, dezvoltarea programului avionului Su T-50 n-ar fi fost oprită ci, în paralel cu testarea în zbor a prototipurilor, s-a urmărit depășirea unui impediment pe care americanii l-au întîmpinat la avioanele F-22A și F-35. Surpinzător pentru experții aeronautici a fost faptul că ambele avioane de generația a cincea americane, s-au dovedit incompatibile cu majoritatea armelor aer-sol sau aer-navă, cu rază mare de acțiune, utilizate de avioanele din generația 4++ și doar cîteva arme s-au potrivit la F-22A și F-35. Ceea ce limitează gama misiunilor pentru aceste avioane.
Avioanele din generația a cincea sunt ”invizibile” pe radar, datorită suprafeței reduse de reflexie. Unul din elementele care concură la micșorarea acesteia este amplasarea armelor în compartimente interne, în detrimentul acroșajelor externe. Întrucît spațiul interior al unui avion multirol este redus, nu se pot crea compartimente interne de mari dimensiuni.
Învățînd din erorile americanilor, specialiștii ruși au creat sau adaptat, special pentru Su T-50, peste 14 tipuri diferite de noi arme de mare precizie care sunt compatibile cu avionica avansată cu care avionul a fost înzestrat. Su T-50 dispune de 16 puncte de acroșaj din care opt au fost montate în compartimentele interne. Su T-50 dispune de două compartimente interne principale, complet carenate, dispuse unul în spatele celuilalt, între prizele de admisie și motoare, fiecare avînd dimensiunile de 4,6x 1 m. Alte două mici compartimente interne sunt dispuse la încastrarea aripii cu fuselajul. Așadar bimotorul Su T-50, pe lîngă performanțe superioare, are și o capacitate internă de transport a armelor, mai mare decît bimotorului american F-22A ( două compartimente interne 3.9 x 0,9 m ).
Avionul F-35, fiind monomotor și de dimensiuni reduse, are două compartimente interne carenate, mai mici decît cele de pe F-22 ( aproximativ 3,6 x 0,6 m ).
La varianta F-35B, cea cu decolare și aterizare verticală, compartimentele sunt și mai mici, iar acesul la compartimentele carenate este dificil, datorită ajutajelor frontale ale motorului cu tracțiunea de 19.000 kgf care permit echilibrarea aparatului.
Transportînd armele în compartimente interne, avioanele din generația a cincea zboară nedectate pe radar, ceea ce le permite să concure la cucerirea supremației aeriene, prin crearea de culoare sigure în apărarea AA inamică. Aceste culoare fiind folosite de avioanele din generația 4++ și de bombardiere pentru neutralizarea țintelor terestre. Principalele ținte ale avioanelor Su T-50 fiind avioanele de alarmare îndepărtată AWACS, bateriile de rachete AA și navele purtătoare de rachete AA cu rază lungă de acțiune care protejează litoralul.
Pentru anihilarea sistemelor de dirijare a rachetelor AA terestre sau navale, avionul Su T-50 este înarmat cu patru rachete anti-radar Kh-58UShK, cîntărind 650 kg. Noua rachetă Kh-58UShK este complet diferită de KH-58, zburînd cu Mach 3.5 și avînd o rază de acțiune de 260 km.
Împotriva țintelor navale, Su T-50 mai poate lansa patru rachete X-35UE, cîntărind 145 kg. X-35UE este o mini rachetă de croazieră, subsonică, cu o distanță maximă de zbor de 260 km.
Cele patru rachete Kh-31, prevăzute inițial să echipeze avionul Su T-50, au fost înlocuite cu patru X-74M2 care cîntăresc 600 kg. X-74M2 are o viteză de Mach 4, o rază de acțiune de 76-245 km și pe faza finală a apropierii de țintă ( ultimii 50 km ) zboară la joasă înălțime pentru a nu fi detectată.
Su T-50 mai poate fi înarmat cu patru rachete Kh-38M, în compartimentele carenate. Ele cîntăresc 520 kg, au o încărcătură de explozibil de 250-280 kg, zboară cu Mach 2.2, sunt ghidat prin radar, laser, infraroșu sau prin coordonate GPS și au o rază de acțiune de 40 km.
Tot pentru lovirea țintelor terestre, Su T-50 poate fi înarmat cu opt bombe ”inteligente”KAB-250 sau patru KAB-500. Lovirea avioanelor AWACS și doborîrea avioanelor de vînătoare inamice, se realizează cu ajutorul a patru rachete BVR ( beyond-visual-range ) de tip K-77M, cu distanța maximă de acțiune de 200 km. Pentru lupta aeriană apropiată, cu avioanele de vînătoare, Su T-50 mai dispune de alte două rachete K-74M2, cu raza de acțiune de 40km, montate în cele două mini compartimente interne.
În acroșajele necarenate avionul Su T-50 poate lua orice rachetă și bombă existentă în arsenalul avioanelor Su-30SM și Su-35 din generația 4++.
[1] «Par manque d’argent, la Russie "gèle" le programme de l’avion Su T-50», Valentin Vasilescu, Traduction Avic, Réseau international, 14 juin 2015.