Revelații asupra atentatelor din 2004 și 2017 în Spania

La 15 iulie 2019, cotidianul republican spaniol, Público, publica, sub semnătura lui Carlos Enrique Bayo, începutul unei anchete în patru părți, privind relațiile dintre creierul atentatelor din Catalonia în 2017, și serviciile secrete spaniole [1].

În Spania, spionajul și contraspionajul reies dintr-o singură instituție, CNI (Centro Nacional de Inteligencia – Centrul național de Informații). Deși este dependent administrativ de Ministerul Apărării, directorul său are un rang protocolar de ministru.

Documentele publicate de cotidian, dovedesc ca, contrar versiunii oficiale, imamul de la Ripoll, Marocanul Abdelbaki Es-Satty,
– a fost radicalizat demult;
– că acesta fosese recrutat ca informator de serviciile de Informații;
– că aceștia i-au falsificat dosarul la Justiție, pentru a-l împiedica să fie deportat, în vederea condamnarii lui pentru traficul de droguri;
– că îi fusese atribuită o «cutie poștală pentru scrisori moarte» pentru a discuta cu ofițerul care îl tratează;
– și că telefoanele complicilor săi erau ascultate.

Mai presus de toate, ele dovedesc că:
– CNI urmareau teroriștii pas cu pas;
– cunoșteau țintele atentatelor;
– și continuau încă sa-l supravegheze, cel puțin cu patru zile înainte de comiterea crimelor.

De ce CNI nu a împiedicat aceste atentate?
De ce el a ascuns ceea ce știa?
De ce deja în 2008 – adică, înainte de recrutarea lui Abdelbaki Es-Satty ca informator - ascunsese elemente, Garzii civile, în scopul de a-l proteja de ancheta asupra atentatului de la Madrid, din 11 martie 2004 (așa-numitul «11-M») ?

Într-adevăr, Es-Satty era deja implicat în «Operațiunea Sacal», ceea ce îl lega la atentatele de la Casablanca din 16 mai 2003 [2], precum și de un altul înca, în Irak împotriva forțelor italiene [2].

Aceste revelații amintesc memoriei, evenimentele din 11-M, cel mai gigant atac aparut în Europa după 11 septembrie 2001, care a făcut aproape 200 de morți și 2.000 răniți. Însa, daca executorii acestei operațiuni au fost judecati în mod corespunzător, ramîn încă necunoscuti cine au fost comanditarii.
– Sa dovedit că majoritatea executorilor erau informatori ai poliției;
– NATO a efectuat în secret la Madrid în ajunul atacului un exercițiu, al carui scenariu era același ca și cel al atacului [3] — un scenariu pe care teroriștii nu l-ar fi putut cunoaște chiar dacă l-ar fi urmat;
– O echipă importanta de la CIA a părăsit în grabă Spania a doua zi după atac [4].

Atacul a fost apoi atribuit mai întâi separatiștilor basci ai lui ETA și apoi islamiștilor.

Noi am publicat o ancheta a lui Mathieu Miquel cu privire la acest subiect. Acesta arăta soliditatea ipotezei unei operațiuni NATO sub drapel fals [5].

Cu toate ca involuntar, aceasta a fost confirmata de renumitul atlantist, fostul Prim-ministru José-Maria Aznar. La începutul «primăverilor arabe», el dezvăluia că liderul lui Al-Qaïda în Libia, Aldelhakim Belhaj, era implicat în atacul lui 11-M, dar nu a putut fi arestat și judecat [6]. Însa, acesta a devenit cu ajutorul lui NATO, guvernator militar la Tripoli. Apoi, potrivit cotidianului monarhist spaniol ABC, el «s-a deplasat în Siria pentru a "ajuta" revoluția», de fapt pentru a crea Armata siriană liberă, pe socoteala Franței [7]; Potrivit ambasadorului rus din Consiliul de securitate, Vitali Tciurkin, Belhaj și oamenii lui, au fost transportați din Libia în Turcia de ONU, sub masca de asistenta pentru refugiați; Potrivit unei cereri din partea procurorului general al Egiptului, Hichem Baraket, la Interpol, el a devenit emirul lui Daesh pentru Maghreb în 2015 [8]. El guvernează în prezent Estul Libiei, cu sprijinul militar al Turciei și al Qatarului, și cel politic cu al Națiunilor Unite.

Reamintim ca istoricii au stabilit responsabilitatea NATO-ului în timpul Războiului Rece, pentru asasinate, atentate și lovituri de Stat, în Statele membre ale Alianței [9]. Potrivit literaturii interne a Alianței, serviciile secrete ale NATO-ului erau plasate sub responsabilitatea comună a lui MI6 britanica, și a CIA americana.

Să ne întoarcem la atacurile din Catalonia. Potrivit documentelor lui Público, imamul de la Ripoll, Abdelbaki Es-Satty, era radicalizat de mult timp, ceea ce fusese negat de NIC până în prezent. El milita în sînul lui Ansar al-Islam, un grup care sa topit treptat în Statul islamic din Irak, si care a devenit el însusi, Daesh.

Dar, Ansar el-Islam era condus de Kurdul Mullah Krekar. Acesta se gaseste în prezent, sub arest la domiciliu în Norvegia. Însa, potrivit cotidianului kurd turc Özgür Gündem (în prezent închis la ordinul președintelui Erdogan), CIA a organizat o întâlnire secretă la Amman, (Iordania), pentru a planifica cucerirea Irakului de catre Daesh [10]. Ziarul a publicat un raport realizat de serviciile secrete turcești, pe care PKK îl furase de la ei. Se pare că, Mullah Krekar, atunci în detenție, participasse la ea. El venise din Norvegia într-un avion special al NATO-ului, și apoi se întorsese cuminte, în închisoarea lui.

Aceasta afacere a facut un mare zgomot în Spania, unde Parlamentul Cataloniei a înființat o comisie de anchetă, asupra atentatelor, si unde în Adunarea pentru Catalonia (partidul pro-independență al lui Carles Puigdemont) a confruntat cu întrebări guvernul lui Pedro Sanchez în Congresul Deputaților.

Independentiștii catalani, lasa să se înteleaga, că Guvernul spaniol în mod deliberat a permis să se comită atentatul asupra populației catalane. Bineînteles este inteligent din punct de vedere politic, dar nu este decît o presupunere defăimătoare.

Faptele - și noi tinem la ele - sunt că, în aceste atentate din Spania, ca si într-un număr foarte mare de atentate islamiste, în Occident și în lumea arabă:
– în general, elementele aparatului de Stat erau informate, foarte precis, în prealabil;
– întotdeauna teroriștii erau legați la NATO.

Desigur, toate acestea pot fi coincidențe pure, dar din 2001 ele se repeta de fiecare dată, indiferent de loc și de protagoniști.