Reţeaua Voltaire

Turcia renunță a doua oară la Califat

În Islam, rolul Papei nu îi revine unui teolog, dar ca în Creștinismul din epoca romana, șefului de Stat cel mai puternic. Funcția Califulului a devenit astfel o chestiune politică, mai mult decât una spirituală. După ce a crezut că Califatul lui Daesh îi oferea Turciei oportunitatea de a-și recăpăta măreția otomană, președintele Erdogan și-a dat seama că, dimpotrivă, își arunca țara în barbarie.

| Damasc (Siria)
+
JPEG - 30.6 ko
Mesaj video al președintelui Erdogan cu ocazia Sărbătorii sacrificiului 2019.

În secolul al XVIII-lea, cu ocazia războiului din Crimeea, Țarul a fost primul șef de Stat care a recunoscut dublul rol politic și spiritual al califului. Constantinopolul pierduse militar, dar sultanul său păstra o putere asupra sufletelor Tătarilor.

Sultanii se auto-proclamasera succesorii lui Mahomet, în numele locului pe care ei l-au cucerit în Istoria lumii musulmane, prin puterea sabiei lor. În absența rivalilor, ei preluau conducerea spirituală a acestor credincioși, inclusiv în afara Imperiului lor.

La sfârșitul Primului Război mondial, când acesta a fost definitiv învins și dizolvat, Mustafa Kemal s-a simtit destul de jenat de această moștenire. El a încercat să separe puterea temporală pe care o luase în mână, de puterea spirituală, pe care a încercat în zadar să o transmită succesiv unei personalități arabe, și apoi unei alteia indiene. În cele din urmă, el nu a găsit altă cale decât să elimine Califatul la 5 martie 1924, pentru a putea moderniza Turcia [1].

Pentru regele Angliei și șeful Bisericii anglicane, George V, devenea posibil să recupereze Califatul în una din coloniile sale, și astfel să-si atribuie puterea spirituală asupra tuturor musulmanilor. Este ceea ce a încercat în zadar sa faca, regele Fouad I-ul, în Egiptul colonizat.

În 1928, Hassan el-Banna creaza Frăția Fraților musulmani pentru a regenera societatea egipteană. Activitatea lui era exclusiv moralizatoare. Cu toate acestea, ea stabilea de la început, că odată ce modul de viață al poporului era «islamizat» trebuia sa fie restabilita unitatea musulmanilor în jurul Califatului, și apoi sa fie extins la lume. Regele Fouad I-ul, a văzut în ea un sprijin puternic pentru regimul său colaboraționist cu Imperiul britanic. Ea a prezentat deci candidați la alegerile parlamentare din 1942, și a facut sa fie asasinat Prim-ministrul laic, în 1948, potrivit așteptărilor regelui Farouk.

Filozoful Frăției, Sayyed Qutb, a descris Califatul nu ca un ideal pentru a fi atins într-un viitor îndepărtat, ci ca un fruct copt al regenerării sociale. Anwar el-Sadat, cu care el a servit ca agent de legătură între Fratie și «Ofițerii liberi», a reusit sa ajunga la președinția egipteană multumita sprijinului CIA. El a islamizat societatea și a pregătit proclamarea lui pe pozitia de calif de către Parlament. Dar Frăția, care nu întelegea în acest fel, a facut sa fie asasinat de Jihadul Islamic al lui Ayman al-Zawahiri [2].

Identic, Daesh a fost în măsură să considere - împotriva sfatului lui Ayman al-Zahawiri, care devenise emirul lui Al-Qaeda - că el impusese ordinul «islamic» și obținuse societatea perfectă la Rakka. Deci ei aveau dreptul sa proclameze Califatul, la 14 iunie 2014.

Potrivit raportului asupra participării serviciilor secrete turcești la reuniunea pregătitoare a cuceririi Irakului de către Daesh (Amman, 27 mai-1 iunie 2014), dezvăluită de cotidianul turc Ozgür Gündem, această proclamație nu a fost menționată de participanții anglo-israelo-SUA [3]. Deci, este posibil ca aceasta să fie o inițiativă a mercenarilor Statului islamic, care îsi depășisera misiunea. În orice caz, pentru Ankara, Califatul era oportunitatea de a recuceri puterea spirituală pierdută, asupra întregii lumi musulmane.

Logic, Turcia islamista a sprijinit fara rezerve Daeshul. Numai Rusia a denunțat aceasta stare de lucruri, mai întîi cu ocazia lui G20 de la Antalya (noiembrie 2015), și apoi prin cinci rapoarte de Informații, înaintate Consiliului de securitate al ONU între 29 ianuarie și 17 mai 2016 [4].

Eșecul militar al Califatului fata de armatele siriene și irakiene, a trimis înapoi în Turcia cea mai neagră imagine pe care ea o putea avea. Nu există nici o diferență între hoardele lui Tamerlan napustindu-se asupra Bagdadului, și convoaiele lui Toyota luând Mosulul. Nu există, de asemenea, nici o diferență între genocidul ne-musulmanilor - inclusiv al creștinilor armeni - al sultanului Habdul Hamid II, apoi al Tinerilor Turci, și cel al Kurzilor Yezediti, și decapitarea în lanț a laicilor. În câteva luni, toată munca făcută de Mustafa Kemal pentru a scoate din barbarie «copiii lupilor stepelor» și de a construi o Turcie modernă, a fost redusă la neant.

Trebuie deci, sa fie luată foarte în serios schimbarea intervenită la Ankara cu ocazia celei de-a 3-a aniversări a tentativei de asasinat a președintelui Recep Tayyip Erdogan la Marmara, și a loviturii de Stat improvizată care i-a urmat. Calea Fraților musulmani a condus aceasta țară într-un impas de groază și violență. După ce s-a imaginat ca fiind «Protectorul» Frăției, AKP trebuie să revină la o separare a moralei de moravuri și de politică, pe urmele lui Ataturk. Nu este o alegere, ci o necesitate vitală [5].

Propaganda potrivit careia pseudo-ul - «Rojava» nu ar fi adapostit nici un element al Daeshului, și acordul neclar cu Statele Unite referitor la Nordul Siriei, nu vor schimba nimic în această inversare. El nu face altceva decît sa amâne ceva mai târziu această clarificare. Ankara nu poate decît sa continue procesul lui Astana-Nour.

Acesta este motivul pentru care, în mesajul său video pentru Sărbătoarea sacrificiului, președintele Recep Tayyip Erdogan a reamintit caracterul unitar al acestui ritual în memoria revelației judeo-creștino-musulmane a lui Abraham, apoi a victoriilor militare turcești, și a încheiat cu un apel incongruente referitor la siguranța rutieră. Ankara se întoarce cu prudență catre o redefinire a identității ei, nu mai religioasă, ci naționalistă, nu mai exclusivă, ci incluzivă.

Traducere
Light Journalist

[1] The Inevitable Caliphate? A History of the Struggle for Global Islamic Union, 1924 to the Present, Reza Pankhurst, Oxford University press, 2013.

[2] “Fratii musulmani ca asasini”, de Thierry Meyssan, Traduction Light Journalist, Reţeaua Voltaire, 6 iulie 2019.

[3] “Daesh îndeplinește visul Fraților musulmani: Califatul”, de Thierry Meyssan, Traduction Light Journalist, Reţeaua Voltaire, 11 august 2019.

[4] - 1. «Renseignements relatifs au commerce illégal d’hydrocarbures auquel se livre l’État islamique d’Iraq et du Levant» (S/2016/94), 29 janvier 2016.
- 2. «Recrutement de combattants terroristes étrangers à destination de la Syrie, facilitation de leurs mouvements transfrontières vers ce pays et livraisons d’armes aux groupes terroristes opérant sur son territoire» (S/2016/143), 10 février 2016.
- 3. «Trafic d’antiquités de Daesh» (S/2016/298), 8 mars 2016.
- 4. «Livraisons d’armes et de munitions de la Turquie vers le territoire syrien tenu par Daesh» (S/2016/262), 18 mars 2016.
- 5 «Approvisionnement de l’État islamique d’Iraq et du Levant en composantes destinées à la fabrication d’engins explosifs improvisés» (S/2016/457), Réseau Voltaire, 17 mai 2016.

[5] “Turcia nu se va alinia nici cu NATO nici cu OTSC”, de Thierry Meyssan, Traduction Light Journalist, Reţeaua Voltaire, 6 august 2019.

Articole sub licenţă Creative Commons

Puteţi reproduce liber articolele din Reţeaua Voltaire, cu condiţia să citaţi sursa şi să nu le modificaţi, nici să nu le utilizaţi în scopuri comerciale (licenţă CC BY-NC-ND)

Susţineţi Reţeana Voltaire

Utilizaţi acest site, în care veţi găsi analize de calitate care vă vor ajuta să vă modelaţi înţelegerea lumii. Acest site nu poate exista fără susţinerea voastră financiară.
Ajutaţi-ne printr-o donaţie

 A 70ª aniversare a Republicii Populare a Chinei: Anularea Istoriei
«Arta Razboiului»
A 70ª aniversare a Republicii Populare a Chinei: Anularea Istoriei
de Manlio Dinucci, Reţeaua Voltaire
 
Alexandrópolis, noua bază SUA împotriva Rusiei
Alexandrópolis, noua bază SUA împotriva Rusiei
de Manlio Dinucci, Reţeaua Voltaire
 
Hong Kong, revine la Tratatul de la Nanjing
«Arta Razboiului»
Hong Kong, revine la Tratatul de la Nanjing
de Manlio Dinucci, Reţeaua Voltaire
 
Provocarea lui Donald Trump făcută administrației sale
Provocarea lui Donald Trump făcută administrației sale
de Thierry Meyssan, Reţeaua Voltaire
 
Unde este angajamentul antinuclear al lui Luigi Di Maio?
«Arta Razboiului»
Unde este angajamentul antinuclear al lui Luigi Di Maio?
de Manlio Dinucci, Reţeaua Voltaire
 
Brexit, UE și democrația
Brexit, UE și democrația
de Thierry Meyssan, Reţeaua Voltaire
 
În Amazonia, incendiatorii striga: "Este foc!"
«Arta Razboiului»
În Amazonia, incendiatorii striga: "Este foc!"
de Manlio Dinucci, Reţeaua Voltaire