Reţeaua Voltaire
«Arta Razboiului»

A 70ª aniversare a Republicii Populare a Chinei: Anularea Istoriei

China Populara nu este în nici un mod o amenințare militara pentru restul lumii; ea nu se considera o putere cuceritoare, dar stoica. Este în acest sens că trebuie să fie înțelese ceremoniile celei de-a 70ª aniversare. Ea sa recuperat, politic și economic, de agresiunea de care a fost o victimă în secolul al XIX-lea, iar cultura sa nu exercită astăzi nici o atracție asupra altora.

| Roma (Italia)
+
JPEG - 78.4 ko

Cu 70 de ani în urmă, pe 1 Octombrie 1949, Mao Tsé Tung proclama, la poarta lui Tien An Men, nașterea Republicii Populare Chineze. Aniversarea este sărbătorită astăzi, cu o paradă militară, în fața portii istorice din Beijing. Din Europa pîna în Japonia și în Statele Unite, culmile comunicarii mass-media, o prezintă ca o ostentație de forță a unei puteri amenințătoare. Practic, nimeni nu-și aduce aminte de dramaticele evenimente istorice care au condus la nașterea Noii Chine.

➢ Dispare în acest mod, China redusă la statul colonial și semi-colonial, subjugată, exploatată și dezmembrată, de la jumătatea secolului al XIX-lea, de către puterile europene (Marea Britanie, Germania, Franța, Belgia, Austria și Italia), de către Rusia Taristă, Japonia și de Statele Unite.

➢ Se exclude sângeroasa lovitură de Stat, efectuată în 1927, de Chiang Kai-Shek – sprijinit, mai tîrziu, de anglo-americani și de Hitler și Mussolini, aliații Japoniei - care extermină o mare parte a Partidului Comunist (născut în 1921) și ucide sute de mii de muncitori și țărani.

➢ Nu există nici o mențiune asupra Lungului Marș al Armatei Roșii, care, inițiată în 1934, cu o retragere dezastruoasă, este transformată de Mao Tsé Tung, într-una dintre cele mai mari intreprinderi politico-militare ale Istoriei.

➢ Se uită de războiul de agresiune împotriva Chinei declanșat de Japonia în 1937: trupele japoneze ocupă Beijing, Shangai și Nanjing, masacrînd, în acest ultim oraș, mai mult de 300.000 de civili, în timp ce mai mult de zece orașe sunt atacate cu arme biologice.

➢ Se ignoră narațiunea Frontului Unit Anti-Japonez, pe care Partidul Comunist îl constituie cu Kuomintang: armata lui Kuomintang, înarmata de Statele Unite, pe de o parte, luptă împotriva invadatorilor japonezi, pe de altă parte, profită de zonele eliberate de Armata Roșie, și face ca să se concentreze împotriva lor, ofensiva japoneză; Partidul Comunist, care a crescut de la 40.000 la 1.2 milioane de membri, de la 1937 la 1945, conduce forțele populare într-un război care oboseste, tot mai mult armata japoneză.

➢ Nu se recunoaște faptul că, cu Rezistența ei care a costat mai mult de 35.000.000 de morti, China contribuie în mod decisiv la înfrângerea Japoniei care, învinsă în Pacific de către SUA, și în Manciuria de către URSS, se predă, în 1945, după bombardamentul atomic de la Hiroshima și Nagasaki.

➢ Se ascunde ceea ce se întâmplă imediat după înfrângerea Japoniei: conform unui plan decis la Washington, Chiang Kai-Shek încearcă să repete ceea ce a făcut în 1927, dar forțele lui, înarmate și susținute de Statele Unite, se întîlnesc în fața Armatei Populare de Eliberare, cu aproximativ 1 milion de oameni, și o miliție de 2.5 milioane, ancorată de un vast sprijin popular.

➢ Aproximativ 8 milioane de soldați ai Kuomintangului sunt uciși sau capturați, și Chiang Kai-Shek fuge în Taiwan, sub protecția SUA.

Toate acestea, într-o sinteză extremă, este parcursul care duce la nașterea Republicii Populare Chineze, acum 70 de ani. O Istorie putin sau deloc abordata în manualele noastre, bazata pe o vedere restricta eurocêntrica a lumii, din ce în ce mai anacronica. O Istorie eliminată intenționat de politicienii și formatorii de opinie, pentru că aduce la lumină crimele imperialismului, punând pe banca inculpaților, puterile europene, Japonia și Statele Unite: "marile democrații" ale Occidentului care s-au autoproclamat judecătorii supremi, cu dreptul de a stabili pe baza canoanelor lor, care sunt țările democratice și care nu sunt.

Cu toate acestea, nu ne mai aflăm, în epoca "concesiunilor" (zonele urbane sub administrația străină) pe care aceste puteri le-au impus Chinei, atunci cînd în parcul Huangpu, din Shangai, era "interzisă intrarea la câini și la chinezi"

Traducere
Light Journalist

Sursa
Il Manifesto (Italia)

Articole sub licenţă Creative Commons

Puteţi reproduce liber articolele din Reţeaua Voltaire, cu condiţia să citaţi sursa şi să nu le modificaţi, nici să nu le utilizaţi în scopuri comerciale (licenţă CC BY-NC-ND)

Susţineţi Reţeana Voltaire

Utilizaţi acest site, în care veţi găsi analize de calitate care vă vor ajuta să vă modelaţi înţelegerea lumii. Acest site nu poate exista fără susţinerea voastră financiară.
Ajutaţi-ne printr-o donaţie

4 Noiembrie, sa vezi Napoli si apoi sa mori
4 Noiembrie, sa vezi Napoli si apoi sa mori
de Manlio Dinucci, Reţeaua Voltaire
 
Califul, filmul CIA între ficțiune și realitate
« Arta Razboiului »
Califul, filmul CIA între ficțiune și realitate
de Manlio Dinucci, Reţeaua Voltaire
 
Erdogan vrea bomba
«Arta Razboiului»
Erdogan vrea bomba
Reţeaua Voltaire
 
Noua lume apare în fața noastră
Noua lume apare în fața noastră
de Thierry Meyssan, Reţeaua Voltaire
 
NATO se afla în spatele atacului turc asupra Siriei
NATO se afla în spatele atacului turc asupra Siriei
de Manlio Dinucci, Reţeaua Voltaire
 
Invazia turcă a Rojavei
Tot ceea ce vi se ascunde despre operațiunea turcă «Sursa păcii» (3/3)
Invazia turcă a Rojavei
de Thierry Meyssan, Reţeaua Voltaire
 
Kurdistanul, imaginat de colonialismul francez
Tot ceea ce vi se ascunde despre operațiunea turcă «Sursa păcii» (2/3)
Kurdistanul, imaginat de colonialismul francez
de Thierry Meyssan, Reţeaua Voltaire